Wednesday, February 21, 2007

BAZINUL GILORTULUI

Izvoarele Gilortului.Zona montana

“Bazinul Gilortului are o suprafata de 1348 kmp, si lungimea de 116 km. Dreneaza principalele cursuri de apa din flacul sudic al Parangului. Gilortul izvoraste de sub Parangul Mare (la 2340 m alt) si, dupa un lung traseu intramontan cu chei,repezisuri, cascade iese la Novaci (460 m alt). Afluentii sai cei importanti sunt : Blahnita, Carpinisul, Alunisul, Galbenul. Toti afluentii se varsa in Gilort in afara limitelor montane”

Gilortul, al carui nume este considerat de origine dacica, izvoraste din Muntii Parang, respectiv de sub Varful Parangul Mare (2519m), prin doua izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind flancat imediat pe dreapta de Vf.Mandra , iar pe stanga de Vf.Gruiu. Orientarea initiala a cursului este dinspre nord-vest catre sud-est, pentru a primi ca afuenti, pe partea stanga:



-paraul Setea Mica-Vest, adunandu-si apele dintre coamele Gheresul si Stancior, care se uneste inainte de confluenta cu Gilortul cu paraul Gruiu;
-paraul Setea Mica-Est, care-si aduna apele dintre culmile Setea Mica si Setea Mare,
apoi, dupa ce se indreapta spre sud, primeste de pe partea dreapta:
-paraul Tartarau, izvorat de sub Vf.Tartarau al coamei Groapa;
-paraul Macaria, care aduna si el de pe partea sa dreapta patru paraie, dintre care cel mai cunoscut este Catina,
dupa care isi continua cursul in directia initiala pentru a primi, de pe partea stanga:
- paraul Plescoaia (ori Setea Mare), izvorat de sub Vf. Setea Mare si Vf.Plescoaia ale culmei Cilcescu;
-paraul Romanu, care curge pe portiunea finala pe Valea Romanu, dupa ce aduna paraiele Mohor si Papusa, izvorate de sub varfurile cu aceleasi nume, si apoi paraiele Mioarele si Romii, de pe partea sa dreapta;
si mai apoi, de pe partea dreapta paraiele Calului si Redeiu, iar de pe partea stanga paraiele Dalbanu si Ranca, pentru ca mai apoi sa-si reorienteze cursul spre sud pana la Novaci. Pe aceasta portiune mai colecteaza paraiasele Drugilor,Sipotu,Nucilor, Furnicilor si Novacel de pe partea dreapta si Cerbu si Magura de pe partea stanga. Chiar la intrarea in Novaci primeste de pe partea sa stanga paraul Gilortel, care se formeaza din unirea a doua paraie Gilortelul Mic si Gilortelul Mare, care izvorasc de pe o parte si de alta a coamei Gruiu Mare. Cu aceasta se termina zona montana a cursului raului Gilort.








Afluentii zonei de podis

In zona de podis, Gilortul aduna apele a trei principali afuenti, caracterizati de mai multi drept rauri, desi lungimea acestora de cca 50 km si debitul mediu nu ar permite o astfel de incadrare. Totusi, aportul de apa al acestora este apropiat de cel al Gilortului, la confluenta cu primul-Raul Galbenu si izvoarele lor se afla sub culmile secundare ale masivului Parang. Astfel enumeram aceste rauri:


-unul de pe partea stanga, respectiv Raul Galbenu, care izvoraste dintre muntii Zanoaga si Catalin, prin cateva izvoare mai importante care constituie paraul Zanoaga, la care se adauga mai apoi paraiele Paraul Sec si Ilicioara, dupa care cursul capata denumirea de Galbenu si aduna paraiele Bazgla, Zmeura si Paraul Lung, de pe partea dreapta si Baita, Plaiu si Cocioabele, de pe partea stanga. Acest rau trece prin localitatea Baia de Fier, dupa care primeste de pe partea dreapta paraul Rudi, izvorat din muntele Caprei , curgand mult timp aproape paralel cu Gilortelul, parau care trece prin satul Bercesti, localitate spre rasaritul Novaciului, pe drumul spre Baia de Fier;
-doua de pe partea dreapta, primul Ciocadia si al doilea Blahnita. Raul Ciocadia isi aduna apele de sub varfurile Moldisu, Baileasa si Plesa, ca dintr-un evantai, respectiv din paraurile Ghia, Carpinis-Ciocadia, Ciocazeaua Rados, iar mai apoi Aninis, cu care se intalneste in satul Ciocadia pentru ca, dupa traversarea satului Bengesti-Ciocadia sa se varse in Gilort. Raul Blahnita are doar afluenti pe partea dreapta. El izvoraste de sub o culme coboratoare din varful Tartarau, de la peste 1700 de metri altitudine, in apropierea izvoarelor paraului Carpinis-Ciocadia si ale paraului Zanoaga, afluent al Raului Sadu, care se varsa in Jiu. Primul dintre afluentii lui si cel mai important este paraul Turbati, format din confluenta paraielor Larga cu Crasna la Buzesti, si care se varsa in Blahnita langa satul Haiesti. Apoi, in Blahnita se varsa, pe rand, pana in apropierea Tg. Carbunesti, paraiele Bobul, Valea Rea si Taratel.
In Gilort se mai varsa si alte paraie, in portiunea dintre Novaci si Tg. Carbunesti, portiune de ses apartinand podisului getic, brazdata nu foarte adanc de aceste cursuri de apa. Iata-le si pe acestea:
- Hirisesti, venit aproape de Aninis, se varsa imediat la iesirea din satul Pociovalistea;
-Cilnicul, care are si doi afuenti, Calugareasa si Valea Calugareasca, se varsa in Gilort la iesirea din satul Albeni;


Afluentii Zonei colinare

Din zona dealurilor cu orientare nord sud, dealuri ale caror coame sfarsesc la varsarea acestor afluenti in Gilort, vin niste parauri cu izvoare sarace, fara nici o contributie la debitul Gilortului. Pe vreme secetoasa, acestia seaca, dar atunci cand ploua torential pot aduce torenti semnificativi, desi bazinele lor de colectare sunt extrem de mici. Aceste paraie sunt: Socul, Purcari, Strepoaia, Groserea, Valea lui Caine, toate de pe partea dreapta si Vladimir-Valea Desului si Cocorova, de pe partea stanga.
Gilortul sa varsa in Jiu la Tantareni

Monday, February 12, 2007

GILORTUL

Gilortul este un rau al Gorjului, izvoraste din Parang si traverseaza de la nord la sud, cu putina deviatie initiala spre sud-est dar si spre sud-vest, toata intinderea acestui judet. Pe nedrept, intr-un fel, denumirea judetului este luata de la raul Jiu (Gore-Jiu-partea dinspre munte a Jiului), care mai strabate inca alte judete (Hunedoara, in nord si Doljiul , in sud), cea mai potrivita denumire ar fi fost aceea asociata cu acest rau, cu apa dulce. Mult timp, apa acestuia, pana la construirea de industrii in "vecinataturi", era chiar buna de baut, iar "dulcimea" provenea din gustul argilelor "dizolvate" in portiunea dintre Novaci si Targu Carbunesti. Exploatarea petrolului si a carbunelui, prin poluarea individuala si combinata, a condus uneori la adevarate dezastre ecologice, disparand specii de animale (printre care si vidra, care mai exista acum cca 40 de ani) si de plante specifice raurilor de munte si de ses. Cel mai important afluent al Gilortului este raul Blahnita, venind pe partea dreapta a acestuia si care se uneste cu Gilortul la Targu Carbunesti. Numele de Blahnita a fost asociat de unii (printre care si fostul profesor Sega de la Liceul "TUDOR ARGHEZI" din Tg. Carbunesti) cu denumirea de Valahia mica, asa cum mai era cunoscuta Oltenia, in special partea dinspre munte, acolo unde au existat si primele organizari statale cunoscute. Gilortul colecteaza dintr-un evantai apele izvorate de sub culmile muntilor Parang, bazinul sau fiind marginit la dreapta de raul Sadu, un aflunt al Jiului si de raul Oltet la stanga, cel care trece prin niste chei extraordinare, pe langa Pestera Muierii de la Polovragi si se varsa in Olt, dincolo de Bals. Pe langa albia Gilortului, pe drumul care traverseaza muntii de la Novaci spre Obarsia Lotrului, se spune ca ar fi trecut Traian o parte a ostirii sale, in 101, spre Orastie.
Sunt convins ca raul de suflet al atator gorjeni, poate cel mai cantat si mai alintat, merita sa fie cunoscut mai bine, motiv pentru care a fost creat acest blog. Astept de la vizitatorii interesati participarea la edificarea acestui proiect.